virtuti

La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni sa prospere, a hotarât sa dea printr-o "Lege Divina" fiecarei naţii câte doua virtuti.

Astfel, El i-a facut :

- pe elvetieni - ordonati si respectuosi fata de legi;
- pe nemti - disciplinati si rationali;
- pe englezi - perseverenti si studiosi;
- pe japonezi - muncitori si rabdatori;
- pe unguri - hotarâti si buni meseriasi;
- pe francezi - culti si rafinati;
- pe spanioli - veseli si ospitalieri
.....samd.

Când a ajuns la români, I-a spus îngerului consilier care si nota: `
- românii vor fi inteligenti, cinstiti si buni politicieni..

Dupa ce a publicat-o în "Monitorul Celest", îngerul a remarcat:
- Doamne, ai dat tuturor popoarelor câte două virtuti, iar românilor, trei . Oare, în acest fel, nu cumva ei îi vor depasi si exploata pe toti ceilalti ?

- Aoleu, asa e ! Ai dreptate ! Atunci, sa revenim cu o "Ordonanta de urgenta":

" Pentru ca virtutile Dumnezeiesti, odata acordate, nu se mai pot lua înapoi, precizez ca nimeni nu va putea avea si folosi mai mult de două virtuti în acelasi timp!"

Si astfel, se explica de ce românii...

- care sunt inteligenti si cinstiti în nici un caz nu fac politica;
- cei care sunt cinstiti si fac politica, în mod sigur nu sunt inteligenti;
- care fac politica si sunt inteligenti categoric nu sunt cinstiti.

mama lui stefan cel mare

Pe o strada ingusta , intr-un bloc recent
Unde bate vintul si-i pe jos curent ,
Tinara nevasta plinge si suspina
Ca-i oprita apa si nu e lumina.
Si ca la serviciu sotul ei iubit
A plecat la 6 si n-a mai venit.
Orologiul suna noaptea jumatate
Jos in bloc la poarta , oare cine bate?
- Eu sunt mama soacra , sunt facut covrig
Vin de la serviciu si sunt mort de frig!
Tinara nevasta fuge sa-i deschida
Insa din balcon mama soacra-i striga:
- Ora e tirzie , esti un derbedeu
Unde ti-e chenzina , nu-ti sunt soacra eu !
- Nu sunt eu de vina , soarta fuse cruda
Am muncit ca boul pe 50%
...Am venit acasa sa ma incalzesc
Si sa fac o baie , sa ma odihnesc
- Ai venit degeaba , ii raspunse soacra
Fiindca nu-i lumina si-i oprita apa!
Du-te la serviciu si de-o fi sa mori
Vine sindicatul cu-n buchet de flori...

abc matcii

CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile". Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. Vom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Producerea matcilor - conditii generaleDe obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari).Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare".Producerea matcilor - provocarea frigurilor roituluiCele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.Producerea matcilor - metoda fara transvazareUn procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza :- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic.- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca.- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana.- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilorSe stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar.- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci).- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale.- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila.- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedeaza :- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata hrani.- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelorDupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca :- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza.- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)

inmultirea familiilor de albine

INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
ROIREA ARTIFICIALARoirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare. - Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.Cum intrerupem roitulAparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.Metode de roire artificialaRoirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.ROIREA NATURALAPrin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

lucrari de iarna in stupina

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibuluiIn toamna am facut deja o impachetare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun, daca nu dauneaza".Ventilatia stupuluiVentilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului ; familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti, altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor, un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme". Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor), veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin si mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambele cazuri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Aplicarea tratamentelor de toamnaTratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.Protectia generala a stupineiConditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat insa este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate. Supravegherea albinelor iarnaOdata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta numindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. Zborurile de curatire iarnaStiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : - curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada, imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.Indreptarea starilor nedoriteIn viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori, pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur si simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri, dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.- familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna)Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Conditii generale de iernareCand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie sa urmarim : - sa poata fi protejata de vanturile reci.- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).ConcluziiLa o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar, numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !

lucrari de toamna in stupina

LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUIPentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:Asigurarea de matci tinere si viabile:S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilorO alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic.Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hranaAsigurarea cu faguri de calitateFagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimularePrezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului.Reducerea si impachetarea cuiburilorCa si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANAAlbinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins:Calitatea hraneiMierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.Ramele de miere si pasturaDe preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere.Hranirile de completareHai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINECu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : - amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

lucrari de vara in stupina

LUCRARI DE VARA IN STUPINA
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii.Recunoasterea unui cules- speciile melifere infloresc abundent- intensitatea zborurilor creste exponential, albinele se inghesuie la urdinis.- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. Conditii pentru valorificarea culesurilorDevine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. Conditiile necesare sunt :- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cu puiet- familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitateaCum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puterniciSunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepe timpuriu. Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitul primaverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu se intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei, fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.Stuparitul pastoral - generalitatiIn cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se pregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui, cules care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor ventila stupul, neparticipand la cules.Pregatirea familiilor - manuirea stupilorPregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Cand cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatia creste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.Extragerea si conditionarea mieriiIn urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un curent de aer cald.Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau furculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau altele agreate de cumparator.ConcluziiLucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara se numara ....bidoanele..! Succes...!